Stres. Anxietate. Burnout.

Cu ce mă confrunt?

Mediul universitar este unul presărat cu multe obstacole și provocări la care studenții trebuie să facă față pe parcursul dezvoltării lor profesionale. De aceea, concepte precum anxietate, stres sau chiar burnout sunt foarte frecvente, mai ales în rândul viitorilor medici. E important să conștientizăm în ce categorie ne încadrăm deoarece aceste stări se află într-o relație foarte strânsă, iar procesul este unul evolutiv, ajungându-se în cele din urmă la stadiul de burnout.

1.1 Anxietate vs stres

Deși au multe lucruri în comun, există o mare diferență între stres și anxietate. Anxietatea este o stare emoțională care se caracterizează printr-o stare de neliniște, nesiguranță și teamă nejustificată.

Stresul se caracterizează prin tensiune, încordare și disconfort psihic provocate de factori care sunt considerați a fi agresivi. Stresul are și un rol pozitiv, ajutându-ne astfel să facem față unei situații dificile sau care ne poate pune viața în pericol.

Anxietatea este un simptom al stresului cronic și este cauzată de presiunea impusă de propria persoană. Stresul, pe de altă parte, este cauzat de presiunea impusă de societate, locul de muncă sau anumite deadline-uri.

1.2 Anxietatea

Simptome:  

• Tulburări de somn
• Tensiuni musculare
• Tulburări de respirație
• Stări de panică și agitație
• Neîncredere în sine

Anxietatea are efecte negative asupra amigdalei (supraactivare) și a cortexului prefrontal (subactivare) și duce la atrofia hipocampului, responsabil cu memoria de lungă durată. Drept consecință, în timp, poate duce la apariția tulburărilor neuropsihiatrice.

1.3 Stresul

Este un factor omniprezent în viața studenților ce apare într-o proporție mare atât din cauza dificultății gestionării timpului cât și în preajma examenelor.

Simptome:

• Insomnie
• Probleme de concentrare și de memorie
• Scăderea imunității
• Afecțiuni gastrointestinale
• Lipsa poftei de mâncare sau apetit alimentar excesiv
• Anxietate
• Bruxism
• Ticuri nervoase

Efecte asupra sănătății

Organismul răspunde la sres eliberând catecolamine care cresc, printre altele, frecvența cardiacă și tensiunea arterială. Secreția crescută de catecolaminele și cortisol cauzează insomnii sau poate duce la un somn neodihnitor. O perioadă prea scurtă de somn (4 ore de somn pe noapte) crește tensiunea arterială, scade tonusul parasimpatic și crește apetitului alimentar.

În funcție de tipul de stres (acut sau cronic), acesta poate avea impact diferit asupra sistemului nervos. Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres, fiind un stres episodic, de scurtă durată, în urma căruia organismal se poate recupera ușor.

Stresul cronic este un stres de lungă durată și cauzează atrofia neuronilor din hipocamp și cortexul prefrontal, zone implicate în atenția selectivă și memorie. Stresul cronic compromite astfel abilitatea de a învăță și de a-ți aminti anumite lucruri.

Ce soluții avem?

1. Identificarea factorilor de stres
2. Anticiparea perioadelor de stres și realizarea unui plan de învățare
3. Identificarea propriilor reacții la stres
4. Practicarea regulată a exercițiilor fizice și a tehnicilor de relaxare (yoga, meditație etc)
5. Adoptarea unui regim alimentar sănătos
6. Stabilirea priorităților
7. Consiliere psihologică

Evaluează-ți nivelul de stres 

2. Burnout

Sindromul de burnout reprezintă o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea prelungită în activități solicitante emoțional. Se reflectă la nivel cognitiv, emoțional, dar și al atitudinii. Poate afecta orice persoană expusă la stres de lungă durată,  însa este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină.

În cea mai mare măsură este cauzat de suprasolicitarea, ambiguitatea și nedreptatea la locul de muncă, cât și de un program lung de lucru, cu multe schimbări, atrăgând dupa sine multe probleme de sănătate

Care e diferența dintre stres și burnout?

Simptome

• Oboseală, tulburări de somn
• Iritabilitate, anxietate, depresie
• Agresivitate
• Pesimism
• Epuizare emoțională
• Scăderea performanțelor
• Satisfacție scăzută, frustrare
• Tulburări de memorie și concentrare
• Palpitații
• Tulburări menstruale

Efecte asupra sănătății

Sindromul de burnout favorizează stări precum nervozitatea și irascibilitatea, care în timp duc la depresie. Creierul este într-o stare de suprastimulare, iar astfel acestor persoane le este foarte dificil să se relaxeze.

De asemenea, burnout-ul este aociat cu apariția afecțiunilor cardiovasculare, gastrointestinale, migrenelor, cu creșterea excesivă a nivelului de cortisol în sânge și cu scăderea rezistenței la infecții.

Cum prevenim apariția burnout-ului

Dacă recunoști unele dintre aceste simptome în viața ta, e o posibilitate mare sa fii pe drumul către burnout. De aceea e bine să previi din timp instalarea lui. Iată câteva sfaturi utile

1. Adoptă un stil de viață sănătos în care să incorporezi un regim alimentar sănătos, activitate fizică și un program regulat de somn.
2. Setează-ți limite. Cu cât îți încarci mai mult programul îți va fi mai greu să te organizezi și să îți gestionezi eficient timpul.
3. Reevaluează-ți prioritățile.
4. Găsește-ți un hobby. Fie că e ceva creativ, sportiv, artistic sau chiar un voluntariat, e important să ai o activitate care nu are nimic de a face cu munca.
5. Rezervă-ți timp pentru relaxare.
6. Vorbește cu familia sau prietenii despre stările pe care le ai. Prin faptul că apelezi la ei și vorbești despre cum te simți și despre experiențele pe care le-ai avut, te poate ajuta enorm să îți schimbi starea de spirit.

Bibliografie

“Burnout Prevention – Mental Health America of Eastern Missouri.” Www.mha-Em.org, www.mha-em.org/im-looking-for/mental-health-knowledge-base/wellness/30-burnout-prevention.

Edú-Valsania, Sergio, et al. “Burnout: A Review of Theory and Measurement.” International Journal of Environmental Research and Public Health, vol. 19, no. 3, 4 Feb. 2022, p. 1780, 10.3390/ijerph19031780. Accessed 6 Oct. 2022.

Fares, Jawad, et al. “Stress, Burnout and Coping Strategies in Preclinical Medical Students.” North American Journal of Medical Sciences, vol. 8, no. 2, 2016, p. 75, 10.4103/1947-2714.177299. Accessed 1 Oct. 2022.

McEwen, Bruce S. “Physiology and Neurobiology of Stress and Adaptation: Central Role of the Brain.” Physiological Reviews, vol. 87, no. 3, July 2007, pp. 873–904, 10.1152/physrev.00041.2006. Accessed 6 Oct. 2022.

Poroch, Vladimir. Despre Stres Si Burnout in Lumea Medicala Psiholog Principal, Psihoterapeut Ruxandra TOMA Spitalul Municipal de Urgenta Pascani.

Smith, Melinda, et al. “Burnout Prevention and Treatment.” HelpGuide.org, 27 Dec. 2018, www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm.