Pacientul cu Diabet Zaharat
Diabetul zaharat este o boală metabolică ce se caracterizează printr-un nivel foarte crescut de glucoză în sânge și este împărțit în trei mari clase: de tip I (insulino-dependent), de tip II (insulino-independent) și gestațional. Este cauzat fie de o scădere a secreției de insulină, fie de o rezistență la acțiunea insulinei. Această boală afectează multe organe, generând apariția de boli cardiovasculare, boli renale, retinopatii, necroză tisulară, afectări ale sistemului imun și neuropatii. Pe lângă aceste afecțiuni, pacientul cu diabet zaharat manifestă simptome precum: polifagie, poliurie și polidipsie.
1. Manifestări orale
Infecții orale
Pacienții cu diabet zaharat sunt mai susceptibili la infecții bacteriene și fungice. În salivă se găsesc multe proteine și enzime cu rol în apărarea imunitară, iar un flux salivar scăzut contribuie la apariția infecțiilor. Candidoza orală se poate întâlni în multe cazuri la acești pacienți.
Vindecare lentă
Din cauza tulburărilor de hemostază primară, prin afectarea aderării trombocitelor la endoteliul vascular, vindecarea leziunilor și a intervențiilor chirurgicale se face cu dificultate
Caria dentară
O dietă bogată în carbohidrați și o cantitate crescută de glucoză în salivă favorizează dezvoltarea bacteriilor anaerobe cum ar fi streptococul mutans. Aceștia fermentează glucoza, ducând la demineralizări și în final la formarea cariei dentare.
Xerostomia
Xerostomia poate impacta calitata vieții, ducând la dificultăți în masticație, deglutiție, vorbire și în menținerea protezelor mobile pe arcadă. Deficitul de salivă crește riscul infecțiilor orale, cât și riscul la carie și boală parodontală. Saliva are rol de autocurățire și remineralizare, iar fluxul salivar redus întreține acțiunea distructivă a plăcii bacteriene asupra dintelui.
Boala parodontală
La pacienții cu diabet zaharat se întâlnesc într-o proporție foarte mare semne de gingivită, periodontită și prezența pungilor parodontale. Aceștia sunt mai susceptibili la boală parodontală din cauza alterării sistemului imun defensiv și a prezenței microflorei subgingivale. Alți factori favorizanți sunt igiena orală precară și fumatul.
Numeroase studii au constatat că între diabetul zaharat și boala parodontală există o relație bidirecțională și că tratamentul bolii parodontale are efecte pozitive asupra controlului glicemiei.
2. Management-ul pacientului cu DZ în cabinetul stomatologic
Diabetul zaharat este o boală întâlnită destul de frecvent în practica stomatologică. De aceea este foarte important să cunoaștem istoricul medical și să facem o anamneză corectă. Astfel la fiecare pacient cu această boală trebuie sa știm următoarele:
- valoarea ultimei glicemii măsurate
- valoarea hemoglobinei glicozilate
- medicația antidiabetică pe care o ia pacientul
- dacă respectă tratamentul
- frecvența episoadelor hipoglicemice
În funcție de istoricul medical și de tratamentul ce urmează a fi efectuat, medicul stomatolog poate fi nevoit să măsoare glicemia pacientului în cabinet. Pentru a preveni riscul apariției complicațiilor din cauza glicemiei crescute sau prea scăzute, aceasta trebuie sa aibă valori între 70 și 120 mg/dl.
Este de preferat ca programările să fie făcute dimineață la 1 ½ ore după micul dejun și după ce pacientul și-a administrat medicația. Pacienții care își administrează insulină au risc de hipoglicemie între 30 și 90 de minute de la administrare. Tratamentele stomatologice realizate în acest interval de timp sunt contraindicate deoarece ar duce la apariția episodului hipoglicemic.
Pacienții diabetici au o floră microbiană exacerbată, de aceea trebuie să se prezinte de 2-3 ori pe an la cabinetul stomatologic pentru igienizări profesionale. De asemenea, la domiciliu, aceștia trebuie să aibă o igienă orală riguroasă. Se recomandă utilizarea pastei de dinți și a apei de gură cu fluor pentru a preveni apariția cariilor, dar și a apei de gură anti-placă pentru prevenirea problemelor parodontale.
3. Episodul hipoglicemic
O complicație comună în contextul diabetului zaharat este episodul hipogligemic. Acesta poate să apară în momentul în care pacientul nu mănâncă înainte de programare și/sau se prezintă în cabinetul stomatologic imediat după ce și-a administrat medicația antidiabetica deoarece nivelul de insulină este foarte crescut.
Semne și simptome:
- foame
- oboseală
- transpirații
- greață
- cefalee
- dureri abdominale
- tahicardie
- necooperare
- pierderea conștienței
Tratament de urgență:
Dacă este suspectat un episod hipoglicemic, tratamentul stomatologic trebuie întrerupt și se administrează 15 g de glucoză prin intermediul bomboanelor, zahărului, sucurilor sau tabletelor de glucoză. Ulterior trebuie monitorizată glicemia pacientului.
În cazul în care pacientul nu mai este conștient, i se administrează 1 mg de glucagon intravenos, intramuscular sau subcutanat și 20-50 mL soluție dextroză 50% intravenos de către un echipaj medical specializat.
4. Bibliografie
- Emanuel Ryan, Maria. Diagnostic and Therapeutic Strategies for the Management of the Diabetic Patient. Jan. 2008, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18361339/.â
- Malik, Sunita, and Gurdarshan Singh. “Dental Management of Diabetic Patients : A Clinical Review.” International Arab Journal of Dentistry, vol. 5, no. 1, 2014, pp. 26–30, 10.12816/0028742. Accessed 12 Oct. 2022.
- Mauri-Obradors, Elisabet, et al. “Med Oral Patol Oral Cir Bucal.” Medically Compromised Patients in Dentistry, vol. 22, no. 5, 2017, pp. 586–94, 10.4317/medoral.21655. Accessed 12 Oct. 2022.
- Miller, Aaron, and Aviv Ouanounou. Diagnosis, Management, and Dental Considerations for the Diabetic Patient. 17 Apr. 2020, jcda.ca/k8.
- Nazir, Muhammad Ashraf, et al. “The Burden of Diabetes, Its Oral Complications and Their Prevention and Management.” Open Access Macedonian Journal of Medical Sciences, vol. 6, no. 8, 14 Aug. 2018, pp. 1545–1553, 10.3889/oamjms.2018.294. Accessed 12 Oct. 2022.
- Rohani, Bita. Oral Manifestations in Patients with Diabetes Mellitus. Sept. 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6748880/pdf/WJD-10-485.pdf.
